Lăcașul sufletului meu este marea , ploaia-mi este plânsul și cerul...cerul e materia din care m-am nascut și în care mă voi îngropa , da .
Inimă tânără și necunoscătoare de univers.
Inimă fragedă.
Inimă pură.
Timpul curge rapid pe pâlnia vieții și măcar de l-am putea păstra cumva intr-o sticlă . Atât de multe cuvinte pe minut când totul este AȘA de simplu .
Trebuie să dăm drumul vieții, să nu o mai ținem legată în griji, păcate și neîncredere.
Îl ascult pe celălalt eu și ar goni în lume , oriunde după tine .
El știe..''E atât de greu să fii singur !"
...fragil e un suflet umplut cu picaturi de ploaie .
A parfum de mușețel iți miroase chipul și aroma pielii tale e adusă de pe alte tărâmuri ....
.....și privește cum vom sta lipiți unul de altul pentru totdeauna .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu